Era in care traim!

In oricare oras din lumea asta mare daca te uiti in jurul tau observi ca exista ceva care predomina peisajul citadin. Nu vorbesc despre ceva specific fiecarui oras, cum ar fi scuterele in Roma, dozele de bere in Praga, bicicletele in Beijing, ci despre ceva "universal" prezent. E vorba despre pungi! Peste tot unde privesti in jur vezi pungi: la groapa de gunoi a orasului, in mainile celor care trec pe langa tine sau pe jos. Chiar si cand nu le vezi sigur le auzi fosnind.

Am ajuns sa cred ca traim in "era pungilor", nu in cea a calculatoarelor sau oricum vreti sa ii spuneti. Argumentul fundamental fiind ca, orice lucru despre care s-ar putea spune ca e reprezentativ pentru era in care traim poate fi ambalat intr-o punga (n.a. in unele cazuri alternativ intr-o folie), de la calculatoare la nave spatiale, sau chiar sufletele noastre. Atunci cand faci un "cadou din suflet" il ambalezi frumos intr-o "punga de cadouri", iar cel a carui suflet il vei bucura va primi punga cu sufletul deschis si se va bucura fara macar sa stie ce e in punga aceea. Cultura vine tot la punga, cartile sunt frumos infoliate in plastic. Cursurile de la facultate le tinem frumos in folii, la fel ca si actele cele mai importante.

Si mortii pleaca tot in pungi, in caz de accident, de la locul accidentului, pungi mai mari sau mai mici in functie de gravitatea accidentului.

E foarte amuzant sa te gandesti ca am ajuns sa fim caracterizati de cel mai inutil lucru posibil! Orice punga sfarseste prin a fi aruncata... si cu toate astea pungile nu se sfarsesc niciodata...

P.S.: Si pungile sunt tinute tot in pungi!